Aprilie s-a făcut mai. Și...odată cu cu sosirea lunii mai a venit și sărbătoarea mea. Ziua pe care o petrec mai deosebit, ziua când sunt mai aproape de cei dragi, ziua în care zâmbesc mai mult, ziua în care mă simt mai speciala.)))

Mi-am creat impresii și o părere bună ca urmare a unor calități deosebite ale înfățișării și purtării sale. Era înzestrată cu o inteligență pe care educația i-o rafinase în mare măsură. Însăși felul său de a fi scotea la suprafață o fire sinceră și prietenoasă. Astfel m-am imprietenit cu ea. Aveam idei și gusturi atat de diferite dar cu toate astea aveam ceva care ne atrăgea reciproc și ne apreciam una pe cealaltă.
Era o fată simplă, cu spirit de observație, cu care îmi făcea plăcere să stau, și mai mult pentru că era sinceră și originală. Cu ea mă simțeam în largul meu. Astfel, a prins radăcini o prietenia noastră.În primii ani (grei pt mine) de colegiu aveam nevoie de un sprijin, si..acel sprijin îl primeam (doar) din partea ei.Mie îmi plăcea să povestesc (să vorbesc mult :D), ei -să asculte; ei îi plăcea să ofere informații, mie-să pun întrebări; așa că ne înțelegeam de minume, amuzandu-ne și chiar afland cate ceva nou.Era o prietenie puternică (așa credeam eu). Prietenia ce a prins rădăcini puternice în inima mea.

Faptul ca trăiesc nu a fost ideea mea si ca respir nu a fost hotărîrea mea.
Faptul ca trăiesc a fost ideea altcuiva si ca respir -dorul sau pentru mine.
Nu trebuie sa uit niciodată:
Nimeni nu trăieşte, nu simte, nu se manifesta ca mine.
Nimeni nu zambește așa cum o fac tocmai eu :D.
Nu voi uita niciodată :
Nimeni nu vede cerul cum îl vad eu.
Nimeni nu ştie tot ce ştiu eu.
Nu voi uita niciodată:
Fata mea nu o are nimeni pe acest pămînt și ochii acestea îi am doar eu.
Nu voi uita niciodată : Sunt bogată și bogăţia mea nu sunt banii mei ci viaţa mea.
Nimeni nu trăieşte ca mine.
Nu sunt un rod al întîmplărilor.
  Eu sunt Eu!!!